|
|
|
|
|
|
Despre calendar Se numeşte calendar un sistem de calculare a unor perioade mari de timp. Se numeşte an tropic intervalul de timp dintre două echinocţii de primăvară succesive. Acesta are durata de 365 zile 5 ore 48 minute şi 46 secunde. Pentru un calendar este necesar un număr întreg de zile. De aceea, fracţiunea ce depăşeşte cele 365 de zile a creat de-a lungul timpului dificultăţi şi anomalii. Calendarul adoptat de romani în anul 46 î.Hr. pe vremea lui Iulius Caesar, numit calendar iulian, avea 365 1/4 zile, adică la fiecare patru ani se mai adăuga o zi, iar anul se numea bisect. El a fost adoptat ulterior de lumea creştină. Cum anul mijlociu considerat era mai mare cu 11 min şi 14 sec decât anul tropic, la fiecare 400 de ani se pierdeau 3 zile. În urma acestei observaţii, printr-o hotărâre a papei Grigore al XIII-lea, în anul 1582, ziua de 5 octombrie devenit 15 octombrie. Schimbarea calendarului a fost determinată din motive religioase, pentru corecta fixarea Paştilor. |
Pornind de la datele unei
persoane
citeşte mai mult...
Programul se adresează în special acelora care sunt preocupaţi de întemeierea
unei relaţii parteneriale durabile în cadrul unei căsătorii. |
|
|
În noul calendar, numit gregorian, anii care se termină în 00 dar nu se împart exact la 400 nu mai sunt bisecţi. Astfel, anii 1700, 1800, 1900 nu au mai fost bisecţi. Anul 2000 a fost însă bisect. În acest caz, eroarea introdusă de noul calendar este de o zi la 3000 de ani. Diferenţa dintre cele 2 stiluri era în anul 1600 de 10 zile, în 1700 de 11 zile, în 1800 de 12 zile, în 1900 de 13 zile. El nu a fost adoptat în toate ţările la aceeaşi dată. Primele care l-au introdus au fost Italia, Spania şi Portugalia, apoi Franţa din luna decembrie 1582. Provinciile catolice din Germania şi Elveţia în anul 1584, Polonia în 1586, iar Austria şi Ungaria în 1587. Provinciile protestante din Germania şi Elveţia au trecut la noul stil abia în anul 1790. Marea Britanie şi Suedia au făcut modificarea în 1752, Japonia în 1873, iar China în 1911. ţările ortodoxe au fost şi mai refractare. Toate statele aderente la fosta U.R.S.S. l-au adoptat în 1918, iar Grecia în 1923. |
|
Scrieţi un mesaj ! |
|
|
|
Pentru România situaţia este mai complicată. Noul stil a fost adoptat la 1 octombrie 1924, care a devenit 4 octombrie 1924. Dar trebuie menţionat că în zonele din Transilvania, care fuseseră sub Imperiul Austro-Ungar, noul stil deja exista. În principiu, pentru determinarea corectă a datei de naştere a unei persoane născute în România între anul 1901 şi 1 octombrie 1924 trebuie adăugate 13 zile, pentru secolul al XIX-lea 12 zile, pentru secolul al XVIII-lea 11 zile etc. Calendarul gregorian este unul solar. El începe cu anul naşterii lui Iisus Hristos, stabilit în secolul al VI-lea de călugărul scit Dionisie cel Mic. Anii astfel număraţi marchează era creştină. Cum unele probe istorice conduc la o serie de contradicţii, anul naşterii lui Iisus este de fapt necunoscut, iar începutul numărării anilor reprezintă o convenţie. Pentru evitarea neconcordanţelor dintre diferite calendare, în astronomie se foloseşte ziua iuliană. Începutul fiecărei zile se consideră culminaţia superioară a Soarelui mediu peste meridianul Greenwich. Nu se mai ţine cont de ani şi luni, iar zilele se numără continuu, începând cu 1 ianuarie 4713 î. Hr. 12h TU. |
Una dintre cele
mai consacrate metodă de prognoză este prognoza progresată. |
|
|
A mai fost introdusă şi noţiunea de secol iulian, care are 36.525 zile solare medii. |
Cartea înglobează atât
noţiunile de astrologie
necesare unei interpretări,
cât şi Volumul cumulează existenţa a trei cărţi: Interpretările astrologice şi formulele de calcul, Efemeridele 1901-2050 şi Casele Cerului (date din grad în grad de la 0 la 66 grade latitudine).
Pornind
de
la datele unei persoane
Consultanţii
fideli ai horoscoapelor „zilnice” |
|
|
Home |
© Copyright
eAstrogramA 2009-2010
All rights reserved